Haiduci si tîlhari • istoricul Daniel Dieaconu si cîtiva colaboratiri au lansat un interesant volum de carte • este vorba despre „Haiduci si tîlhari - Contributii de mitologie si antropologie istorică“ • lansarea a avut loc la Grinties, evenimentul stîrnind interes maxim • Scriitorul Daniel Dieaconu, doctor în istorie, avîndu-i alături în ale cercetării pe Viorel Nicolau, Alexandru Ioan Ungureanu si Emil Pedemonte Juncănaru, a scos săptămîna trecută pe piata editorială o nouă carte, cea de-a 22-a din ampla sa operă, purtînd titlul „Haiduci si tîlhari - Contributii de mitologie si antropologie istorică“. Lucrarea a fost lansată sîmbătă, 2 martie, la Căminul Cultural Grinties în prezenta unor oaspeti de seamă si a unui public local cu interes fată de slova scrisă si drag de istoria locului si nu numai. Activitatea, care s-a dovedit pînă la urmă un adevărat maraton cultural-artistic, l-a avut ca prezentator pe învătătorul Ilie Alexandru, ce avea să invite în scenă pentru a vorbi publicului despre carte, pe rînd, pe primarul localitătii, doctorul Vasile Alexandroaia, sustinătorul moral si material al mai multor proiecte culturale locale, pe preotul Dumitru Pintilie, de la Parohia Grintiesu Mare, pe Viorel Nicolau, seful Editurii Cetatea Doamnei, sub auspiciile căreia a apărut lucrarea si pe criticul literar Constantin Tomsa, cel ce a prezentat grintiesenilor o analiză pertinentă a continutului lucrării. Totodată, publicului i s-a oferit prilejul de a-l asculta si pe autorul cărtii, prof. dr. Dieaconu, care în cîteva vorbe si-a exprimat bucuria de a fi adunat la Grinties un public numeros si de calitate pentru a-i fi alături la împlinirea sa editorială. Dorind să dea o importantă deosebită evenimentului, gazdele au tinut să-i aibă ca invitati în ale cîntecului haiducesc pe tînărul acordeonist Emanuel Axinte, elev la Liceul de Artă Victor Brauner si fiu al satului, pe Ion Bustihan, rapsod local, Constantin Ionescu si Ion Diaconu, interpreti de muzică de petrecere si pe interpreta de muzică populară Dana Dăncilă din Suceava. La acestia s-au alăturat o parte a elevilor grintieseni aducînd în prezent cîteva din cîntecele haiducesti de altădată. Rînd pe rînd, toti acestia aveau să reverse peste public frînturi din talentul lor alcătuind în final un spectacol ce avea să să tină trează atentia spectatorilor nu mai putin de patru ore. Si cum motivul întîlnirii culturale de la Grinties a fost subiectul cărtii, mai precis haiducii vremurilor demult apuse, firesc a fost ca de o atentie deosebită să se bucure renumita de-acum Bandă a lui Bujor, care a deschis si încheiat spectacolul.  „Care ar fi trăsăturile care diferentiază pe tîlharul ordinar de haiduc“  Cît priveste cartea lansată, aceasta, conform spuselor autorilor îsi doreste să acopere o zonă mai putin bătătorită a istoriografiei, haiducia si tîlhăria, concentrîndu-se asupra celor două fenomene fără vreo delimitare strictă. „O astfel de temă, care să surprindă istoria haiduciei si a tîlhăriei în spatiul românesc, nu a beneficiat de o cercetare serioasă. (...) Fiind o temă la care istoriografia a rămas datoare fată de beletristică, cele mai importante pentru cercetare au fost creatiile populare, un bogat tezaur de balade, doine, cîntece, povesti si legende. Haiducii si faptele lor au intrat si în literatura cultă, încă din prima jumătate a veacului al XIX-lea, iar la sfîrsitul veacului deja devenise „la modă“ nuvelele haiducesti. Am încercat să ilustrăm caractere generale ale fenomenului: cine a ajuns în codri, cine erau cei care trebuie pedepsiti, căpitanul, ceata, femeile-haiduci, înfătisarea, armele, însusirile suprafiresti, legăturile dintre codru, popor si haiduci sau tîlhari, dorind a afla care ar fi trăsăturile care diferentiază pe tîlharul ordinar de haiduc“, se arată în Introducerea cărtii. Lucrarea a fost prefatată de către prof. dr. Lucian Strochi, care prin dibăcia sa scriitoricească, a trecut haiducia prin cultura natională, alăturînd-o mitologiei românesti. „Mitul haiduciei intră în relatie directă cu celelalte patru: cu mitul descălecării pentru că haiducul stăpîneste un teritoriu al său, fiind si un erou civilizator, pe lîngă un erou justitiar; cu mitul jertfei întru creatie, pentru că haiducul se jertfeste pentru valorile sale; cu mitul Zburătorului - pentru că este replica feminină într-un mit initiatic, dragostea fiind înlocuită cu lupta si cu moartea; cu Miorita pentru că haiducul se află într-o relatie directă, dependentă cu natura si cu moartea“, afirmă prefatatorul. „Încă de la început, studiul monografic alcătuit de către cei patru autori pune întrebări esentiale precum haiduci si hoti, haiduci si tîlhari, si numai citind această carte veti afla un răspuns sustinut de o documentere fundamentată stiintific“, a spus printre altele criticul literar Constantin Tomsa la întîlnirea din Grinties, invitînd cu elegantă la lectură întreg publicul prezent în sală. Si pe altii cu interes pentru lectură. Publicat in Monitorul de Neamt 06.03.2013 (Ion ASAVEI)