Turismul în Ceahlău, prezent si perspectivă

• acesta a fost titlul unui simpozion stiintific organizat de către Directia de Administrare a Parcului National Ceahlău • „Sperăm ca la anul să avem, ca si de această dată, o participare prestigioasă, cu lucrări la fel de bine documentate, pentru că Ceahlăul, prin măretia sa, o merită din plin“, a declarat Cătălin Gavrilescu, directorul PNC •

Programul actiunilor dedicate Muntelui Ceahlău la început de Gustar, văleat 2016, a cuprins o zi dedicată stiintei, prin editia a IV-a a simpozionului intitulat „Turism în Ceahlău - prezent si perspectivă“, organizat de către Directia de Administrare a Parcului National Ceahlău cu sprijinul Consiliului Judetean Neamt. Bogat si de această dată în comunicări stiintifice, 24 la număr, întîlnirea de la Durău a presupus participarea unor oameni de stiintă, cercetători, cadre universitare, reprezentanti ai Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, ai parcurilor nationale, ai asociatiilor de turism si oameni de cultură, toti acoperind, prin lucrările prezentate, o paletă largă de preocupări, care pînă la urmă au avut o singură tintă - turismul. Lucrările simpozionului desfăsurat pe întreg parcursul zilei de luni, 8 august, au fost conduse de către moderatorii Cătălin Gavrilescu, directorul Parcului Ceahlău si Constantin Pârvulescu, sef birou la aceeasi institutie. După deschiderea apartinînd vicepresedintelui CJ Neamt, Laurentiu Dulamă si prezentarea de către gazde a oaspetilor, auditoriul a avut ocaziea de a asculta pledoariile închinate Ceahlăului si ariei protejate a muntelui de către academicienii Dan Munteanu si Constantin Toma, a zonei montane, dincolo de peisaj, ca resură existentială, prin comunicarea cercetător dr. Tatiana Onisei, a unui crîmpei de istorie apartinînd conferentiar universitar dr. Silviu Văcariu de la Universitatea Bucuresti, a modului cum se vede Muntele Athos de pe Ceahlău, prin interesanta comunicare a scriitorului Adrian Alui Gheorghe si lista ar putea continua cu celelalte nume, precum Constantin Beloiu, Sebastian Cătănoiu, conferentiar universitar Iulian Săndulache, Daniel Dieaconu, Daniela Ursu si multi altii, care au descins la poale de Ceahlău încărcati de informatii cu rolul de a pleda pentru împletirea într-un tot a caracteristicilor mitologice, crestine, legendare si turistice ale Sfîntului Munte. Cu această ocazie a fost lansat pe piata editorială, cel de-al treilea volum al lucrărilor prezentate cu un an în urmă în acelasi cadru stiintific, dar si deschiderea oficială a expozitiei de pictură a artistului plastic Arcadie Răileanu si a expozitiei de filatelie si cartofilie a colectionarului Viorel Nicolau. „În 2013, la prima editie, îmi exprimam speranta ca acest simpozion să devină o traditie, o permanentă în peisajul stiintific românesc, cu participanti tot mai numerosi si mai valorosi. Sperantele noastre se văd astăzi împlinite si răsplătite. O confirmă volumul simpozionului de anul trecut, lansat astăzi (luni - n.r.) cu lucrări valoroase, dar si prezenta invitatilor din 2016, specialisti de prestigiu în multe domenii de activitate. Au fost noi cercetători si universitari din Republica Moldova, de la Iasi, Bucuresti, Cluj-Napoca, Suceava, reprezentanti ai altor parcuri, respectiv din Delta Dunării, Mehedinti, Vînători Neamt, Cheile Bicazului - Hăsmas si am putea continua. Sperăm ca la anul să avem, ca si de această dată, o participare prestigioasă cu lucrări la fel de bine documentate, pentru că Ceahlăul, prin măretia sa, o merită din plin. Am hotărît la si finalul acestei editii ca materialele prezentate să între între copertile unei noi culegeri, care să vadă cît mai curînd lumina tiparului“, a declarat Cătălin Gavrilescu, directorul PNC.

Ion Asavei, Daniel Dieaconu

http://mont.ro/

10.08.2016

„Ranger junior“ în tabără la Fântânele

Elevii participanţi în cadrul proiectului „Ranger junior în munţii Neamţului“ au ajuns, al finele săptămânii trecute, în Parcul Naţional Ceahlău, la Cabana Fântânele, unde s-a desfăşurat tabăra „Ranger junior“. Alături de copiii din localităţile de la poalele Muntelui Ceahlău (Grinţieş, Poiana Teiului, Ceahlău), în tabără au participat şi elevii din zona Parcului Natural Vânători, împreună pornind pe cărări de munte, toţi fiind îndrumaţi în excursiile tematice de rangerii din cadrul Direcţiei de administrare a Parcului Naţional Ceahlău. N-a lipsit din drumeţii biologul Sabin Neaţu care a satisfăcut curio-zităţile copiilor despre floră şi faună. Fără îndoială, copiii au învăţat lecţii importante pe teren unde au putut chiar fotografia caprele negre pe Masa Dacică şi fluturaşii de stâncă la Ocolaşul Mic. În zona Ocolaşului Mic, şi la Clăile lui Miron, junior-rangerii au văzut nenumărate flori de colţ pe care le-au admirat, le-au fotografiat, dar nu le-au rupt, înţelegând că locul lor este în natură, ele înfrumuseţând pajiştile mărginite de stânci calcaroase. Despre rocile muntelui şi evoluţia lor milenară le-a povestit Constantin Andraş, geolog de meserie, şeful rangerilor din Parcul Naţional Ceahlău, de la care elevii au învăţat care este rolul deţinut de această arie protejată, despre speciile ocrotite, dar şi despre activitatea echipei pe care o conduce.

Nu putea lipsi o escaladare pe Toaca, vârful greu de urcat pentru copiii care au fost exaltaţi de frumuseţea locului, simţind, după cum exclama unul dintre ei, că sunt mai aproape de cer. Duruitoarea, una dintre cele mai mari căderi de apă ale munţilor româneşti, spectaculoasă şi gălăgioasă, i-a aşteptat cu stropi mari de apă rece şi drumul de coastă spre Fântânele a fost sub semnul norilor negri de furtună, dar cum muntele ţine cu cei curajoşi, cu cei care-l respectă şi-l iubesc, a întârziat ploaia densă până ce copii au ajuns pe terasa cabanei şi apoi a dezlănţuit trăsnetele şi fulgerele.

La Izvorul Muntelui, la Centrul de vizitare şi informare modern inaugurat anul trecut, micii rangeri au vizionat filme 3D, jocuri interactive cu fauna şi flora muntelui, filme documentare, legendele muntelui oferite în format audio la căşti, mici trasee tematice. Serile le-au dedicat realizării articolelor şi selectării fotografiilor pentru pregătirea revistei „Ranger junior în munţii Neamţului“, care, în acest an, va ajunge la cea de-a treia ediţie.

Micii rangeri s-au despărţit unii de alţii cu regrete, au fost tovarăşi timp de patru zile, au încercat împreună să cunoască muntele şi să afle cum îi pot fi de folos. Elevii de la şcolile din jurul muntelui Ceahlău sunt aşteptaţi de colegii lor în Parcul Natural Vânători unde se va desfăşura, la sfârşitul lunii august, o nouă tabără „Ranger junior“.

Elevii nemţeni sunt antrenaţi, din 2014, în mai multe activităţi de tipul „Ranger junior“ dedicate educării tinerilor în spiritul ocrotirii naturii, a ariilor protejate ce adăpostesc specii floristice şi faunistice aflate în pericol de dispariţie. Proiectul „Ranger Junior în munţii Neamţului“ a fost iniţiat de Asociaţia „Pro Grinţieş“ şi Asociaţia „Corolar“ şi sprijinit de Consiliul Judeţean Neamţ, proiect ce se va încheia în luna octombrie. Pe cărări de muncte, alături de copii, au fost şi iniţiatorii proiectului: profesorii Dionisie şi Luminiţa Savin, Cristian şi Cristina Vatamanu, Alexandru Ilie, Daniel Dieaconu, Emil Juncănaru, folosind experienţele căpătate în taberele „WWF“, „ProPark“ şi „Ţara lui Andrei“.

Proiectul „Ranger Junior în munţii Neamţului“ a fost început la 24 mai, odată cu „Ziua Europeană a Parcurilor“, şi a ajuns, în această perioadă, la faza desfăşurării taberelor educative. (Natalia RÎŞTEI)

http://realitateamedia.ro/

05.08.2016

S-a dus un om...

Urcarea la stele a profesorului bicăjean Traian Stanciu, în urmă cu o săptămînă, a trecut aproape neobservată. Considerăm că pe nedrept. Deoarece, necunoscutul de lîngă noi a cunoscut si a fost cunoscut de multe generatii de elevi si de multe generatii de pionieri pe care i-a condus în tabere sau în „Asaltul Carpatilor“. A fost omul cunoscut de semenii săi, care veneau la el pentru un desen pe o firmă, pe o cruce, pentru a repara un ceas sau un aparat de fotografiat. Cunoscut de oamenii Bibliotecii Bicaz unde poposea zilnic si participa cu tot entuziasmul unei vîrste la toate actiunile culturale. La realizarea volumului „Caietele orasului mării dintre munti“, lansat la 15 iunie 2016, a contribuit cu un studiu despre statuile lui Mihai Eminescu din întreaga lume, insistînd, firesc, pe cea din fata bibliotecii. De altfel, ultimii săi ani, din punct de vedere cultural i-a dedicat Bibliotecii Bicaz. În 2011, a fost desenatorul volumelor dedicate celor 400 de ani de existentă a orasului, a banerelor, pliantelor si mapelor. Era ilustratorul revistelor „Piatra Corbului“ si „Revista Valea Muntelui“, publicînd si articole de artă. A realizat apoi ilustratiile (peste 100 de desene color) pentru antologia „Legende, mituri si povesti la muntele Ceahlău“ din 2013, sprijinind, de asemenea, ilustratia pentru manualul de istorie optional „Legendă, istorie si traditie în muntii Neamtului“, folosit în 11 scoli de pe Valea Bistritei. În 2014, a ilustrat volumul „Ghidul excursiilor montane“ apărut la Editura Universitară din Bucuresti, iar în 2015 a început să deseneze pentru manualul „Notiuni de geografie, ecologie si protectia naturii“ ce va apărea anul acesta tot la Editura Universitară din Bucuresti. A realizat peste 50 de desene color, mai avea în lucru vreo 20 care să înfătiseze parcurile naturale nemtene...
S-a născut în decembrie 1941, în plin război mondial, cu o Românie ce lupta pe frontul de est împotriva Rusiei sovietice. Tatăl său a murit în război, nu a apucat să-si crească copiii, o fată mai mare si băiatul abia apărut pe lume. I-a crescut însă mama lor, văduvă de război care nu s-a mai căsătorit, dedicîndu-se copiilor. A aflat peste ani că tatăl său nu se va mai întoarce niciodată si a devenit mai retras, mai interiorizat, căci, după cum povestea, n-avea cine să-l apere, el nu putea zice la fel ca ceilalti copii: „Las' că vine tata si vezi tu ce-ti face el...!“ La început, viitorul profesor si surorile sale, au locuit într-o mansardă a Liceului de Fete Calistrat Hogas prin grija nasei sale, doamna Popovici, pînă la nationalizare. Traiul a fost greu, dar a fost în preajma unor oameni de seamă: Sidonia Hogas, Panaite Popovici si nu în ultimul rînd, generalul Dumitru Coroamă, aflat însă în ultimele sale luni de viată. Alături de fiica generalului a început să deseneze, chiar generalul apreciindu-l, e drept că prin semne, nemaiputînd vorbi. În cursurile primare si apoi în cele gimnaziale s-a remarcat în domeniul artistic si nu a mirat pe nimeni cînd a ajuns bursier la arte la Iasi si participarea cu succes la un concurs national de pictură i-a permis accederea la Universitatea din Iasi la sectia arte. Un îndrăgostit de Ceahlău nu putea sta departe de munte, desi fiind printre primii absolventi putea alege aproape orice din tară. A ales o scoală la poalele Pionului, Tarcăul, o scoală generală, dorind să înceapă cu cei mici initierea în tainele desenului. S-a implicat în actiunile de atunci ale pionierilor si era foarte mîndru că împreună cu elevii din regiune a participat la „Asaltul Carpatilor“, definind si marcînd traseele muntelui Ceahlău. A fost un iscusit fotograf si mărturie stau albumele acestor actiuni pionieresti care ar trebui să stea la loc de cinste la biblioteca din Bicaz. Fiii i-au mostenit talentul, Ovidiu Stanciu fiind un pictor si un caricaturist de mare valoare, care a rămas în memoria publicului prin participarea la „Cronica Cârcotasilor“, în perioada de început. Bicazul i-a recunoscut meritele: a devenit „Cetătean de Onoare“, într-o festivitate prilejuită de zilele orasului. Rămîn în urma sa sute de desene, de picturi, schite si crochiuri, sculpturi. Semnatarul acestor rânduri a fost beneficiarul talentului domnului profesor: desene pentru coperti de cărti, picturi pe lemn, schitele miniaturale ale mănăstirilor si schiturilor nemtene imortalizate în cărti postale, desenele pentru legende, peste 100 si nu numai. Prima expozitie care va avea loc la Muzeul de Istorie si Etnografie din Grinties îi va fi dedicată: am pregătit 150 de desene ale domnului profesor - o mică dovadă de pretuire, de neuitare...

Publicat in Monitorul de Neamt 15.07.2016

Sătenii Văii Bistritei nu si-au uitat eroii

Înăltarea Domnului, una dintre cele mai importante sărbători crestine, a constituit si-n acest an un prilej de pomenire a eroilor neamului. Nu întîmplător joi, 9 iunie, în comunele de pe Valea Bistritei nemtene s-au oficiat slujbe religioase, s-a cîntat, s-a mărsăluit, s-au împărtit colaci si alte bucate traditionale. Si asta dat fiind că la capătul judetului, la vechile hotare ale Moldovei, au fost multi români căzuti în cele două războaie mondiale, în trecătorile de pe valea Bistritei si Bistricioarei desfăsurîndu-se lupte în 1916-1918 si mai apoi în 1944, iar pe monumentele ridicate în memoria lor au fost scrise pentru aducere aminte numele a multi dintre cei care au murit pentru o Românie Mare sau pentru a elibera o Transilvanie ocupată de hortysti. În comuna Ceahlău, în toate cele trei mari biserici s-au tinut slujbe de pomenire, iar corul scolii din localitate condus de profesoara Liliana Ciucanu, îmbrăcat în frumoase costume nationale, s-a îndreptat spre biserica mare din satul Schit, unde a fost întâmpinat de sătenii care i-au acompaniat cu piosenie în cîntarea lor. La Grinties, a devenit o adevărată traditie ca în această zi să poposească în curtea bisericii din satul Poiana fanfara Liceului de Artă Victor Brauner din Piatra Neamt, condusă de profesorul Mihăită Albu. Mai mult, ceremonia a fost onorată de prezenta generalului (re) Motoc, originar din comuna Borca. În curtea bisericii, enoriasii, cu sprijinul unui grintiesean din Italia, Cristi Băiceanu, au ridicat un catarg de metal de 17 metri în vîrful căruia s-a arborat un steag tricolor de 5 metri lungime si 3 metri lătime. Steagul a fluturat pentru prima dată în sunetul muzicii fanfarei, în onor pentru un general si spre încîntarea publicului prezent, în cea mai mare parte a lui îmbrăcat în frumosul nostru strai national. N-au lipsit cîntecele patriotice intonate de către elevi scolii din localitate, iar talentata elevă de clasa a II-a, Anastasia Cotîrgăsanu, a intonat un cîntec-rugă pentru, cum ea însăsi a punctat, tara ei si „străbunicul pierdut în război“, unul dintre multii eroi grintieseni. Alocutiuni au tinut preotul protopop Ionel Cutuhan, generalul Motoc, cărora li s-a alăturat si veteranul de război Voaides Emilian, de 97 de ani, încă dîrz, dar foarte impresionat de eveniment. Totul la umbra falnicei biserici, ce datează din 1864, si care a fost recent reconstruită în stil stefanian. Participantii prezenti la manifestare au plecat spre casele lor cu gîndul că în satul lor din munti românismul este încă viu...

Daniel Dieaconu

Monitorul de Neamt

14.06.2016

Ranger Junior, în muntii Neamtului

• asociatiile Pro Grinties si Corolar din Crăcăoani au marcat Ziua Europeană a Parcurilor • scolarii din cele două localităti au efectuat excursii pe Ceahlău si la Parcul Vînători •

Directia de Administrare a Parcului National Ceahlău si Directia de Administrare a Parcului Natural Vînători Neamt, în colaborare cu Asociatia Pro Grinties si Asociatia Corolar din Crăcăoani au marcat, marti, 24 mai, Ziua Europeană a Parcurilor. Cu acest prilej au fost organizate excursii tematice în cele două mari arii protejate ale Neamtului. Momentul a coincis cu lansarea proiectului Ranger Junior, în muntii Neamtului, initiat de cele două asociatii si sprijinit de Consiliul Judetean. În Parcul Natural Vînători, micii viitori rangeri condusi de prof. Dionisie Savin au pornit într-o excursie tematică avînd drept scop identificarea de specii deosebite, cunoasterea traseelor turistice, realizarea unor itinerarii pentru tabăra ce se va desfăsura în august. Totodată au demarat si procesul de selectie pentru participantii la tabără. Tinerii au fost primiti de rangerii seniori condusi de ing. Elena Ciurea si antrenati în diverse jocuri si aplicatii, personajele principale fiind, bineînteles, zimbrii. Pe Ceahlău au pornit încă de pe 23 mai elevi de la scolile din Grinties si Ceahlău, însotiti de profesorii Cristian Vatamanu si Daniel Dieaconu. După o noapte la Cabana Fîntînele, însotiti de biologul Sabin Neatu, de seful rangerilor, Constantin Andras si entuziastul si tînărul ranger Dănut Busuioc, micii apărători ai frumusetilor muntilor au pornit spre Toaca. O adevărată echipă verde (elevii au primit de la Directia Parcului Ceahlău tricouri verzi si sepci albe personalizate) s-a avîntat spre Cusma Dorobantului, urmărind panourile tematice, încercînd să surprindă frumusetea gentienelor care, ca niciodată, au albăstrit cărările si poienile muntelui. N-au lipsit lectiile de geografie, de geologie, biologie, povestile si legendele, s-au stabilit care sunt legile muntelui si care sunt regulile ce se impun unui parc national. N-au lipsit nici sacii în care s-au strîns „mărturiile“ trecerii unor turisti care nu cunosc si nu respectă cultura muntelui. Printre cei temerari ai muntelui, au fost si elevi mai mici, de clasa a IV-a si de clasa a V-a, care au urcat pentru prima dată muntii si care s-au simtit stăpîni ai lumii urcînd piramida Toacei. După un popas de reculegere la mănăstirea de pe munte si masa la cabana Dochia, s-a coborît pe traseul Lutul Rosu pentru a vedea îngrămădirea de stînci de la Detunate si grota pătrată, dar si Piatra cu Apă si Sentinela si grota unui alt pustnic din trecute vremuri. N-a lipsit nici ploaia, cu gheată, care nu i-a oprit pe micii rangeri să ajungă la Izvorul Muntelui, unde au fost asteptati la Centrul de Vizitare al Parcului Ceahlău, pentru vizionarea de filme, audierea povestilor, încercarea mintii în jocuri tematice. Proiectul pornit zilele trecute se va derula pînă în octombrie 2016 si îsi propune să pregătească noi echipe de elevi din scolile nemtene pentru a fi ranger junior, adică mici proteguitori ai muntilor, ai frumusetilor naturale si antropice pe care acestia le detin. Rangerii celor două administratii împreună cu profesorii, animatorii si echipa de implementare a proiectului vor desfăsura mai multe actiuni, momentele cele mai importante fiind, fără îndoială, cele două tabere organizate pe muntele Ceahlău si la Chitele, în Parcul Natural Vînători, urmînd ca la începutul toamnei să se organizeze Ziua ariei protejate în cele două parcuri cu noi excursii tematice si un simpozion în care va fi prezentată si revista, dar si manualul pentru discipline optionale - ecologie, geografie si protectia mediului.

 

Monitorul de Neamt 26.05.2016

Ion Asavei, Daniel Dieaconu 

Mito y realidad. Los rrom (gitanos) de Rumania

• acesta este titlul unei cărti editată în Spania si care-l are printre autori pe istoricul nemtean Daniel Dieaconu • „Ca să faci integrare multiculturală este nevoie să fie cunoscută istoria, traditiile ancestrale si stilul de viată al acestei etnii“, sustine profesorul •

Istoricul nemtean prof. dr. Daniel Dieaconu a participat, recent, cu prilejul Zilei Mondiale a Cărtii, la Madrid, la un simpozionul-dezbatere pe tema multiculturalitătii. Întîlnirea cu personalitătile culturale din Spania a avut ca loc de desfăsurare cafeneaua literară „La Ciudad invisible“ din capitala Spaniei, evenimentul fiind cuprins în programul actiunii Noptile cărtii („Nos noches de libros“). Invitatia profesorului nemtean a fost motivată de aparitia la editura madrilenă Niram Art Editorial sub titlul „Mito y realidad. Los rrom (gitanos) de Rumania“ a lucrării „Rromii (Tiganii) din România. Abordare istorico-geografică“, autori fiind Daniel Dieaconu, Silviu Costache, profesor la universitatea bucuresteană, în colaborare cu Gabriela Marcoci, profesor universitar în Canada, specialistă în multiculturalitate, lucrare apărută în România în 2011. În cadrul manifestării din Spania despre cartea autorilor români au vorbit Fabiani Belemuski, în calitate de editor si filosoful olandez Karl de Iongh, care au spus doar lucruri pozitive despre subiectul lucrării si modul în care autorii au tratat istoria tiganilor, această etnie care s-a împrăstiat cu multe secole în urmă în întreaga lume. Din partea autorilor a vorbit profesorul Daniel Dieaconu, care avea să răspundă mai apoi la multitudinea de întrebări primite din partea publicului prezent la activitate. „Subiectul si cartea s-au bucurat de o atentie specială si datorită faptului că atît spaniolii, cît si olandezii cunosc foarte putine lucruri despre această etnie, desi tigani există peste tot în Europa. Numai că ai lor sînt integrati mai bine si nu pun atîtea probleme. Nu întîmplător, spaniolii consideră, cînd e vorba despre tigani, gitanos cum spun ei, că există si pătrund în Europa doar din România. Ca să faci integrare multiculturală este nevoie să fie cunoscută istoria, traditiile ancestrale si stilul de viată al acestei etnii. Cam asta a fost ideea subliniată de către specialistii prezenti la dezbaterea din «La Ciudad invisible» din Madrid“, a declarat la întoarcere istoricul Daniel Dieaconu. Cît priveste lucrarea editată si lansată pe piata editorială din Spania, se pare că drumul acesteia nu se va opri aici. Există perspectiva să fie publicată nu peste multă vreme si la o editură franceză.

Publicat in Monitorul de Neamt 

 04.apr.2016

Ion Asavei 

Isprăvile de legendă ale lui Vasile cel Mare, un haiduc fără egal. Cum le-a făcut zilele negre asupritorilor habsburgi

În zona montană a judeţului Neamţ circulă şi în zilele noastre legende şi balade despre Vasile cel Mare, haiducul care s-a făcut cunoscut prin faptele sale de vitejie la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Personajul a fost pomenit şi în scrierile lui Sadoveanu sau Alecu Russo.

Vasile cel Mare face parte din galeria haiducilor despre care bătrânii îşi mai amintesc şi acum, chiar dacă faptele sale au avut loc cu mai bine de două secole în urmă. Sursele istorice sunt destul de sărace atunci când vine vorba despre acest personaj pomenit în folclorul din zona comunei Grinţieş şi în scrierile lui Mihail Sadoveanu şi Alecu Russo. Profesorul Daniel Dieaconu, doctor în istorie, i-a acordat o atenţie specială lui Vasile cel Mare în lucrarea „Tâlhăria şi haiducia la români. Jefuitorii cu arme”, unde apar referinţe documentate despre isprăvile acestui personaj. În lucrarea amintită, istoricul spune că Vasile cel Mare se făcuse cunoscut la sfârşitul veacului al XVIII-lea în munţii Neamţului şi Sucevei, haiducul fiind de loc de undeva din zona Vatra Dornei. Supranumele de „cel Mare” era dat de săteni după statura sa impozantă. „Dacă în documentele vremii nu apare, este prezent însă în creaţii populare, în balade sau în piese de teatru livresc, unele edite, dar şi unele inedite (le-am putut afla de la bătrâni de pe valea Bistriţei sau în caiete de însemnări ale învăţătorilor şi preoţilor)”, arată profesorul Dieaconu. 

Tradiţiile despre bandele de haiduci se păstrează şi acum la Grinţieş 

Tradiţiile despre bandele de haiduci se păstrează şi acum la Grinţieş

Citeste mai mult: adev.ro/o3plx5

 

O tradiţie a obştii evreieşti din Târgu-Neamţ arată că Vasile cel Mare era de meserie tâmplar (stoler). El ar fi ridicat pe la 1792 sinagoga de lemn din oraşul de la poalele Cetăţii Neamţ, dar mai târziu, luând calea codrului, a devenit „spaima ovreilor”. Toată vara-n Grinţieş Şi iarna stoler la Ieşi” - cântec popular aflat dintr-un sat de la poalele muntelui Grinţieş Cum a transformat haiducul "Stânca Dracului" în Piatra Teiului Vasile cel Mare apare în scrierile lui Alecu Russo şi în povestirile lui Mihail fiind prezentat drept haiducul justiţiar. Călător în munţii Neamţului, Russo a scris la 1839, nu la mult timp de perioada în care trăia haiducul, legenda stâncii Pietrei Teiului. Povestirea spunea că însuşi Scaraoţchi ar fi desprins stânca din vârful muntelui Ceahlău şi ar di aruncat-o în Bistriţa ca să-i blocheze cursul şi să înece oamenii. „A fost odată în munţii noştri un voinic între voinici, groaza graniţelor, ispravnicii, zapcii, cazacii şi toţi ciocoii îi ziceau hoţ, iar ciobanii îi ziceau Vasile cel Mare. După ce Vasile cel Mare (pe capul lui se pusese 1.000 de galbeni) schimba câteva focuri de puşcă cu ispravnicii, după ce prăda vreun călugăr bogat şi pustia câteva sate ungureşti la graniţă, după ce spărgea vreo mănăstire şi dobora cu baltagul lui ascuţit pe vreun cazac încăpăţânat, venea cu tovarăşii săi aici lângă piatra asta şi se luau la întrecere să vadă cine a svârli mai sus baltagul. Într-o zi bărdiţa s-a înfipt în vârful uriaşului şi-a rămas în ramurile teiului şi acolo-i şi astăzi”, este legenda publicată în revista de folclor Şezătoarea într-un număr din anul 1898. 

Piatra Teiului din comuna Poiana Teiului 

Îi scăpa pe români din calea austriecilor 

Despre Vasile cel Mare se scria într-o revistă de la sfârşitul veacului al XIX-lea că ar fi fost dintr-un sat din Bucovina, Ciocăneşti sau satul Boului. Cu toate acestea, faptele sale de haiducie aveau loc în Neamţ, la graniţa Moldovei cu Imperiul Habsburgic. „Vasile cel Mare a fost un vestit haiduc ce-şi avea sălaşul pe muntele Grinţieşului, dar care hălăduia în munţii de-a lungul graniţei cu Ardealul, de la Dorna şi până la Tarcău. Faptele sale erau povestite de săteni şi de multe ori bieţii sărmani îi cereau sprijinul împotriva împilării boierilor, avarilor egumeni”. Profesorul Dieaconu a aflat din publicaţia respectivă că s-ar fi însoţit cu alţi doi haiduci, Andrei şi Ştefan Rusu, amintiţi şi în povestirile lui Sadoveanu). „Se spunea că deseori trecea de partea cealaltă a hotarului, cum spuneau bătrânii, prin „vama ursului”, pe cărările ştiute doar de ciobani, fugărit de poteri sau după pradă. Împreună cu alţi haiduci (Grigorie, Onu, Nica Păun) îi treceau munţii pe românii ardeleni (aşa numiţii )ce nu puteau suporta împilarea austriecilor sau pe cei care s-au alăturat răscoalei lui Horea şi erau urmăriţi de trupele chezaro-crăieşti”, aminteşte profesorul Daniel Dieaconu. În lucrarea amintită, este menţionată şi mărturia lui Ilie Şandru, publicist şi istoric literar, care a aflat că Vasile cel Mare l-ar fi pedepsit pe preotul Mihăilă Tăslăoanu pentru că a trecut la „uniaţie” (greco-catolici). „L-a cetluit de-un brad după ce-i luase hainele şi l-a lăsat să suporte un frig aprig. Preotul a fost unul dintre strămoşii lui Octav Codru Tăslăoanu, scriitorul şi omul politic, luptătorul pentru unire, originar din acest sat din munţi”.

 Cu o ghioagă a alungat o şatră de ţigani 

Vasile cel Mare este prezentat şi ca un duşman al ţiganilor lăieşi (nomazi). În revista „Şezătoarea” din 1898 se amintea cum i-a alungat din satul Pârâul Pântei de lângă Borca, iar o întâmplare similară ar fi avut loc la Poiana Largului. „Într-o primăvară, spre sfârşit, aşa cam prin mai, în prundul de la gura Largului s-au oprit mai multe corturi de ţigani. Erau fierari, potcovari, femeile umblau cu ghicitul şi copii erau trimişi la cerşit prin sate. Ar fi fost de folos ţiganii pentru săteni să le repare uneltele sau să le facă altele noi, dar aceştia nu se mulţumeau cu ce câştigau cinstit, ci s-au apucat şi de furat”, este cadrul de început al legendei. Istoricul spune că la început, ţiganii nomazi furau de la săteni păsări de curte, apoi câte o oaie şi chiar şi vitele de pe islazuri. Oamenii n-au reuşit să-i alunge, pentru că ţiganii erau mulţi, dar au aflat de Vasile cel Mare, care îi ajuta pe sărmani şi i-au cerut ajutorul. „Haiducul, o cruce de român, a coborât în sat pe jos şi cu palmele goale şi s-a îndreptat spre corturile ţiganilor. A întrebat de cel mai iscusit fierar şi pe nicovală i-a zvârlit un galben strălucitor cu zimţi: . Ţiganul se apucă de lucru şi a doua zi sculele erau gata. Vasile cel Mare luă ghioaga şi porni să izbească şi să dărâme corturile şi căruţele. Se făcu o vânzoleală şi un vacarm cumplit” Urmărit de ţiganii care se adunaseră, Vasile cel Mare a fugit atunci spre dealul Petru-Vodă şi pentru că era iute de picior, i-a lăsat în urmă într-un şir lung, deoarece „unii fugeau mai tare, alţii mai încet” „Când văzu că se răsfirară îndeajuns, haiducul se întoarse cu ghioaga asupra lor. Cum se apropia unul, cum îl pălea, în aşa fel încât să nu se mai ridice repede. Şi astfel, nu în mult timp umplu poteca ce şerpuia pe lângă pârâul Largu cu ţigani care urlau de furie şi gemeau de durere. Vasile cel Mare ajunse la locul unde îşi legase din vreme calul, se urcă pe el şi se întoarce către ţigani: - Să vă strângeţi căruţele şi bordeiele şi până dimineaţă să nu mai găsesc picior de ţigan pe aceste locuri, căci de nu, o să vin cu toată banda şi n-o să vă fie bine! Ţiganii au înţeles că nu e lucru de şagă cu haiducii şi au părăsit ţinutul şi s-au îndreptat către Târgu-Neamţ”, arată profesorul doctor în istorie. Despre moartea haiducului tradiţia spune că, aflându-se la Crucea (Suceava) cu tovarăşii săi Ştefan şi Andrei Rusu, a văzut trei corbi şi a prezis că va muri. Haiducul ar fi fost surprins dormind în codru şi „ştiindu-se că suma pusă pe capul lui era mare, un l-a omorât, i-a tăiat capul şi l-a dus la stăpânire”, se mai arată în lucrarea profesorului Dieaconu. 

Articol ziarul adevarul

21.01.2016

Florin Jbanca

Citeste mai mult: adev.ro/o3plx5

Istoria muntenilor, într-un muzeu etnografic la poale de Ceahlău. Casă şi ateliere tradiţionale reconstruite la Grinţieş

O asociaţie culturală a iniţiat construirea unui muzeu etnografic şi a unor ateliere de fierărie şi cărăuşie în comuna Grinţieş. Astfel, vor fi readuse în actualitate preocupările localnicilor de la început de secol XX.

La iniţiativa asociaţiei culturale „Pro Grinţieş”, coordonată de profesorul doctor în istorie Daniel Dieaconu, în comună se derulează proiectul construirii unui nou muzeu etnografic, care va înlocui muzeul vechi ce funcţiona într-o casă retrocedată. Demersul are în vedere crearea unui adevărat complex muzeistic concentrat pe istoria şi etnografia locurilor. Prin efortul gospodarilor şi cu sprijinul unor firme şi a autorităţilor locale, construcţia a fost ridicată folosindu-se cât mai mult lemn vechi obţinut din case bătrâneşti, sau din stânele de pe dealuri. Muzeul a fost acoperit cu draniţă înflorată la vârf, folosindu-se mai bine de 10.000 de draniţe, iar casa recreează atmosfera de început de secol XX.

„Este casa unor ţărani înstăriţi, a unui învăţător sau chiar popă de dinainte de război. Noi n-aveam o casă aşa mare în acele vremuri...”, a declarat profesorul Aftanase Borşuc. Caracterul de muzeu este întregit de exponatele adunate din gospodăriile de pe Valea Muntelui. „Podul muzeului adăposteşte numeroase fotografii pe panouri aşezate pe interiorul acoperişului şi toate cele necesare ciobănitului: budace, bărbânţe, linguri şi linguroaie, bote ciobăneşti, cântare, etc”, a menţionat Daniel Dieaconu. Atelier de fierărie sub ochii vizitatorilor După ridicarea casei, în acest an s-au început lucrările la o serie de clădiri care vor completa ansamblul muzeal. „S-a început deja construcţia unor anexe lângă muzeu: o clădire care va adăposti un atelier funcţional de fierărie, deja s-au achiziţionat foalele, tocila şi nicovala. Un atelier de tâmplărie cu banc de lucru, coarbe şi alte unelte vechi folosite şi de dulgheri, dar şi de plutaşi. Aici se va putea lucra cu scule tradiţionale, din când în când câte un meseriaş al satului făcând ”, a mai precizat profesorul Dieaconu. În cadrul anexelor va fi şi un spaţiu dedicat cărăuşiei, unde vor fi expuse elemente tardiţionale (căruţă, docar, tânjale), şi o bucătărie de vară tipică cu blidar. În construcţie este şi un scrânciob rotativ, aşa cum se făcea în satele din zonă la sărbătoarea de Paşte. Atunci când lucrările vor fi încheiate, muzeul va găzdui periodic expoziţii, prima dintre ele fiind una de fotografie geografică din munţii Neamţului, iar cea de a doua cu desene realizate de Traian Stanciu pentru legendele Ceahlăului. De sărbătorile de iarnă, la muzeu vor fi primite de către gospodarul satului (primarul), bandele de urşi, Bujorii, Cerbul, Capra şi celelalte obiceiuri din zonă.

Articol ziarul adevarul

05.04.2016

Florin Jbanca

Citeste mai mult: adev.ro/o55lmj

O asociaţie culturală a iniţiat construirea unui muzeu etnografic şi a unor ateliere de fierărie şi cărăuşie în comuna Grinţieş. Astfel, vor fi readuse în actualitate preocupările localnicilor de la început de secol XX.

Citeste mai mult: adev.ro/o55lmj

O asociaţie culturală a iniţiat construirea unui muzeu etnografic şi a unor ateliere de fierărie şi cărăuşie în comuna Grinţieş. Astfel, vor fi readuse în actualitate preocupările localnicilor de la început de secol XX. Ştiri pe aceeaşi temă Expoziţie inedită. Doi artişti din Galaţi expun în premieră fotografi... Poliţiştii vrânceni, săriţi de la avansări anul acesta. Ei şi-au anive... Muzeul unic în România dedicat lui „Constantin Brâncuşi“ va fi gata la... La iniţiativa asociaţiei culturale „Pro Grinţieş”, coordonată de profesorul doctor în istorie Daniel Dieaconu, în comună se derulează proiectul construirii unui nou muzeu etnografic, care va înlocui muzeul vechi ce funcţiona într-o casă retrocedată. Demersul are în vedere crearea unui adevărat complex muzeistic concentrat pe istoria şi etnografia locurilor. Prin efortul gospodarilor şi cu sprijinul unor firme şi a autorităţilor locale, construcţia a fost ridicată folosindu-se cât mai mult lemn vechi obţinut din case bătrâneşti, sau din stânele de pe dealuri. Muzeul a fost acoperit cu draniţă înflorată la vârf, folosindu-se mai bine de 10.000 de draniţe, iar casa recreează atmosfera de început de secol XX. „Este casa unor ţărani înstăriţi, a unui învăţător sau chiar popă de dinainte de război. Noi n-aveam o casă aşa mare în acele vremuri...”, a declarat profesorul Aftanase Borşuc. Caracterul de muzeu este întregit de exponatele adunate din gospodăriile de pe Valea Muntelui. „Podul muzeului adăposteşte numeroase fotografii pe panouri aşezate pe interiorul acoperişului şi toate cele necesare ciobănitului: budace, bărbânţe, linguri şi linguroaie, bote ciobăneşti, cântare, etc”, a menţionat Daniel Dieaconu. Atelier de fierărie sub ochii vizitatorilor După ridicarea casei, în acest an s-au început lucrările la o serie de clădiri care vor completa ansamblul muzeal. „S-a început deja construcţia unor anexe lângă muzeu: o clădire care va adăposti un atelier funcţional de fierărie, deja s-au achiziţionat foalele, tocila şi nicovala. Un atelier de tâmplărie cu banc de lucru, coarbe şi alte unelte vechi folosite şi de dulgheri, dar şi de plutaşi. Aici se va putea lucra cu scule tradiţionale, din când în când câte un meseriaş al satului făcând ”, a mai precizat profesorul Dieaconu. În cadrul anexelor va fi şi un spaţiu dedicat cărăuşiei, unde vor fi expuse elemente tardiţionale (căruţă, docar, tânjale), şi o bucătărie de vară tipică cu blidar. În construcţie este şi un scrânciob rotativ, aşa cum se făcea în satele din zonă la sărbătoarea de Paşte. Atunci când lucrările vor fi încheiate, muzeul va găzdui periodic expoziţii, prima dintre ele fiind una de fotografie geografică din munţii Neamţului, iar cea de a doua cu desene realizate de Traian Stanciu pentru legendele Ceahlăului. De sărbătorile de iarnă, la muzeu vor fi primite de către gospodarul satului (primarul), bandele de urşi, Bujorii, Cerbul, Capra şi celelalte obiceiuri din zonă.

Citeste mai mult: adev.ro/o55lmj

Istoria muntenilor, într-un muzeu etnografic la poale de Ceahlău. Casă şi ateliere tradiţionale reconstruite la Grinţieş Casa-muzeu etnografic de la Grinţieş FOTO: Daniel Dieaconu O asociaţie culturală a iniţiat construirea unui muzeu etnografic şi a unor ateliere de fierărie şi cărăuşie în comuna Grinţieş. Astfel, vor fi readuse în actualitate preocupările localnicilor de la început de secol XX. Ştiri pe aceeaşi temă Expoziţie inedită. Doi artişti din Galaţi expun în premieră fotografi... Poliţiştii vrânceni, săriţi de la avansări anul acesta. Ei şi-au anive... Muzeul unic în România dedicat lui „Constantin Brâncuşi“ va fi gata la... La iniţiativa asociaţiei culturale „Pro Grinţieş”, coordonată de profesorul doctor în istorie Daniel Dieaconu, în comună se derulează proiectul construirii unui nou muzeu etnografic, care va înlocui muzeul vechi ce funcţiona într-o casă retrocedată. Demersul are în vedere crearea unui adevărat complex muzeistic concentrat pe istoria şi etnografia locurilor. Prin efortul gospodarilor şi cu sprijinul unor firme şi a autorităţilor locale, construcţia a fost ridicată folosindu-se cât mai mult lemn vechi obţinut din case bătrâneşti, sau din stânele de pe dealuri. Muzeul a fost acoperit cu draniţă înflorată la vârf, folosindu-se mai bine de 10.000 de draniţe, iar casa recreează atmosfera de început de secol XX. „Este casa unor ţărani înstăriţi, a unui învăţător sau chiar popă de dinainte de război. Noi n-aveam o casă aşa mare în acele vremuri...”, a declarat profesorul Aftanase Borşuc. Caracterul de muzeu este întregit de exponatele adunate din gospodăriile de pe Valea Muntelui. „Podul muzeului adăposteşte numeroase fotografii pe panouri aşezate pe interiorul acoperişului şi toate cele necesare ciobănitului: budace, bărbânţe, linguri şi linguroaie, bote ciobăneşti, cântare, etc”, a menţionat Daniel Dieaconu. Atelier de fierărie sub ochii vizitatorilor După ridicarea casei, în acest an s-au început lucrările la o serie de clădiri care vor completa ansamblul muzeal. „S-a început deja construcţia unor anexe lângă muzeu: o clădire care va adăposti un atelier funcţional de fierărie, deja s-au achiziţionat foalele, tocila şi nicovala. Un atelier de tâmplărie cu banc de lucru, coarbe şi alte unelte vechi folosite şi de dulgheri, dar şi de plutaşi. Aici se va putea lucra cu scule tradiţionale, din când în când câte un meseriaş al satului făcând ”, a mai precizat profesorul Dieaconu. În cadrul anexelor va fi şi un spaţiu dedicat cărăuşiei, unde vor fi expuse elemente tardiţionale (căruţă, docar, tânjale), şi o bucătărie de vară tipică cu blidar. În construcţie este şi un scrânciob rotativ, aşa cum se făcea în satele din zonă la sărbătoarea de Paşte. Atunci când lucrările vor fi încheiate, muzeul va găzdui periodic expoziţii, prima dintre ele fiind una de fotografie geografică din munţii Neamţului, iar cea de a doua cu desene realizate de Traian Stanciu pentru legendele Ceahlăului. De sărbătorile de iarnă, la muzeu vor fi primite de către gospodarul satului (primarul), bandele de urşi, Bujorii, Cerbul, Capra şi celelalte obiceiuri din zonă.

Citeste mai mult: adev.ro/o55lmj