• prima editie a Festivalului Haiducilor a avut ca personaj de referintă Ceata lui Vasile cel Mare, simbolul haiduciei din coasta Muntelui Grinties • sărbătoarea pusă la cale de profesorul dr. Daniel Dieaconu a îmbinat traditia cu actualitatea •
Poiana situată
sub sprînceană de munte „rotat“, scenă cu alură de casă traditională,
puhoi de lume miscătoare, colorit de strai popular moldovenesc, muzică,
dans, voie bună, miros de grătar încins si haiduci cît cuprinde, cam
asta a fost imaginea unui moment cultural-sportiv din comuna Grinties,
dedicat fostilor haiduci de pe meleaguri nemtene, justitiari ai unor
vremuri de mult apuse. Sărbătoarea haiducească, căci pînă la urmă despre
asa ceva a fost vorba, ce a îmbinat traditia cu actualitatea, a fost
pusă la cale de profesorul dr. Daniel Dieaconu, istoricul locului, ce
s-a ocupat în ultimii ani de cercetarea si valorificarea prin mai multe
lucrări a fenomenului haiducesc românesc. Ideea proiectului cu pricina a
fost sustinută de Asociatiei Pro Grinties, Consiliul Judetean Neamt,
Consiliul Local si executivul din administratia locală. Manifestarea
derulată pe perioada zilelor de 8 si 9 septembrie 2017, la început de
Răpciune, a fost intitulată Festivalul Haiducilor Grinties, editia I si a
avut ca personaj de referintă Ceata lui Vasile cel Mare, simbolul
haiduciei din coasta Muntelui Grinties. Cît priveste programul celor
două zile de spectacol, acesta a presupus concursuri haiducesti de
putere si îndemînare, călărie, trasul bustenilor, aruncarea baltagului,
cel mai frumos animal de la munte, tăiatul busteanului cu beschia,
concursuri de interpretare ale cîntecului popular si muzicii folk pentru
tinerele talente din Neamt, Suceava si Harghita, dar si expunerea si
degustarea unor specialităti gastronomice haiducesti, si ciobănesti.
Totul pe fondul unui spectacol asigurat de corul bărbătesc Ceata lui
Vasile cel Mare, ansamblul folcloric Grinties, munte rotat, ambele din
localitatea gazdă, ansamblurile folclorice din Brosteni - Suceava,
Tulghes - Harghita, precum si Ansamblul Floricică de la Munte al
Centrului pentru Cultură Carmen Saeculare, avîndu-i ca invitati speciali
pe Traian si Valeria Ilea. Referitor la latura competitională a
manifestării, tinerii care s-au întrecut în ale interpretării,
măiestriei si în a-si arăta forta ori talentul în ale gastronomiei, au
scos la lumină pe cei mai buni, după cum urmează: la folk - Anastasia
Cotîrgăsanu, Anastasia Pintilie si Ioana Botezatu, la folclor - Raluca
Antoche, Antonia Răschitor si Ana Maria Luca, la călărie Mihai
Topliceanu, la tăiat cu beschia Lutu Gabor si Vilut Tanasă, la trasul
bustenilor cu calul Nicusor Topliceanu, iar în ce priveste cel mai
frumos animal, cununa cu lauri a fost acordată iepei Micsa, proprietar
Costel Bondrea din Tulghes. Amuzantă a fost proba de aruncare a
baltagului si tăiatul cu beschia la care s-au înscris si doi redactori
ai TVR, Cristian Tabără si Daniel Georgescu, însă fără a da dovadă de
îndemînarea si forta necesare unor astfel de probe. „Locul ales pentru
desfăsurarea festivalului a fost situat sub poalele muntelui Grinties,
plecînd de la ideea că istoric si mitologic, acolo se întîlnea ceata lui
Vasile cel Mare, haiduc ce hălăduia muntii Bistritei. Locul era foarte
bine situat în conceptia haiducilor, deoarece era departe de mina lungă a
poterei, la nevoie făcînd cu usurintă trecerea in Ardeal, la Corbu, ori
pe Valea Bistritei, la Dreptu sau Borca. Acolo se mînca haiduceste, se
împărteau prăzile, se petrecea si se organizau concursuri de fortă si
măiestrie. Noi am încercat să reconstituim prin programul festivalului
acele vremuri. Considerăm că a fost o reusită si întruneste conditiile
intrării în calendarul manifestărilor de acest gen“, a declarat
profesorul Daniel Dieaconu, amfitrionul manifestării. Revenind la
preocuparea sa stiintifică pe tema fenomenului haiduciei, lucrările
publicate la care am făcut referire se cheamă Haiduci si tîlhari si
Haiducia la români. Jefuitorii cu arme, cărti care s-au bucurat de
apreciere din partea specialistilor si publicului cititor.
Monitorul de Neamt
14.09.2017
Ion Asavei
