„Ranger junior“ în tabără la Fântânele

Elevii participanţi în cadrul proiectului „Ranger junior în munţii Neamţului“ au ajuns, al finele săptămânii trecute, în Parcul Naţional Ceahlău, la Cabana Fântânele, unde s-a desfăşurat tabăra „Ranger junior“. Alături de copiii din localităţile de la poalele Muntelui Ceahlău (Grinţieş, Poiana Teiului, Ceahlău), în tabără au participat şi elevii din zona Parcului Natural Vânători, împreună pornind pe cărări de munte, toţi fiind îndrumaţi în excursiile tematice de rangerii din cadrul Direcţiei de administrare a Parcului Naţional Ceahlău. N-a lipsit din drumeţii biologul Sabin Neaţu care a satisfăcut curio-zităţile copiilor despre floră şi faună. Fără îndoială, copiii au învăţat lecţii importante pe teren unde au putut chiar fotografia caprele negre pe Masa Dacică şi fluturaşii de stâncă la Ocolaşul Mic. În zona Ocolaşului Mic, şi la Clăile lui Miron, junior-rangerii au văzut nenumărate flori de colţ pe care le-au admirat, le-au fotografiat, dar nu le-au rupt, înţelegând că locul lor este în natură, ele înfrumuseţând pajiştile mărginite de stânci calcaroase. Despre rocile muntelui şi evoluţia lor milenară le-a povestit Constantin Andraş, geolog de meserie, şeful rangerilor din Parcul Naţional Ceahlău, de la care elevii au învăţat care este rolul deţinut de această arie protejată, despre speciile ocrotite, dar şi despre activitatea echipei pe care o conduce.

Nu putea lipsi o escaladare pe Toaca, vârful greu de urcat pentru copiii care au fost exaltaţi de frumuseţea locului, simţind, după cum exclama unul dintre ei, că sunt mai aproape de cer. Duruitoarea, una dintre cele mai mari căderi de apă ale munţilor româneşti, spectaculoasă şi gălăgioasă, i-a aşteptat cu stropi mari de apă rece şi drumul de coastă spre Fântânele a fost sub semnul norilor negri de furtună, dar cum muntele ţine cu cei curajoşi, cu cei care-l respectă şi-l iubesc, a întârziat ploaia densă până ce copii au ajuns pe terasa cabanei şi apoi a dezlănţuit trăsnetele şi fulgerele.

La Izvorul Muntelui, la Centrul de vizitare şi informare modern inaugurat anul trecut, micii rangeri au vizionat filme 3D, jocuri interactive cu fauna şi flora muntelui, filme documentare, legendele muntelui oferite în format audio la căşti, mici trasee tematice. Serile le-au dedicat realizării articolelor şi selectării fotografiilor pentru pregătirea revistei „Ranger junior în munţii Neamţului“, care, în acest an, va ajunge la cea de-a treia ediţie.

Micii rangeri s-au despărţit unii de alţii cu regrete, au fost tovarăşi timp de patru zile, au încercat împreună să cunoască muntele şi să afle cum îi pot fi de folos. Elevii de la şcolile din jurul muntelui Ceahlău sunt aşteptaţi de colegii lor în Parcul Natural Vânători unde se va desfăşura, la sfârşitul lunii august, o nouă tabără „Ranger junior“.

Elevii nemţeni sunt antrenaţi, din 2014, în mai multe activităţi de tipul „Ranger junior“ dedicate educării tinerilor în spiritul ocrotirii naturii, a ariilor protejate ce adăpostesc specii floristice şi faunistice aflate în pericol de dispariţie. Proiectul „Ranger Junior în munţii Neamţului“ a fost iniţiat de Asociaţia „Pro Grinţieş“ şi Asociaţia „Corolar“ şi sprijinit de Consiliul Judeţean Neamţ, proiect ce se va încheia în luna octombrie. Pe cărări de muncte, alături de copii, au fost şi iniţiatorii proiectului: profesorii Dionisie şi Luminiţa Savin, Cristian şi Cristina Vatamanu, Alexandru Ilie, Daniel Dieaconu, Emil Juncănaru, folosind experienţele căpătate în taberele „WWF“, „ProPark“ şi „Ţara lui Andrei“.

Proiectul „Ranger Junior în munţii Neamţului“ a fost început la 24 mai, odată cu „Ziua Europeană a Parcurilor“, şi a ajuns, în această perioadă, la faza desfăşurării taberelor educative. (Natalia RÎŞTEI)

http://realitateamedia.ro/

05.08.2016

S-a dus un om...

Urcarea la stele a profesorului bicăjean Traian Stanciu, în urmă cu o săptămînă, a trecut aproape neobservată. Considerăm că pe nedrept. Deoarece, necunoscutul de lîngă noi a cunoscut si a fost cunoscut de multe generatii de elevi si de multe generatii de pionieri pe care i-a condus în tabere sau în „Asaltul Carpatilor“. A fost omul cunoscut de semenii săi, care veneau la el pentru un desen pe o firmă, pe o cruce, pentru a repara un ceas sau un aparat de fotografiat. Cunoscut de oamenii Bibliotecii Bicaz unde poposea zilnic si participa cu tot entuziasmul unei vîrste la toate actiunile culturale. La realizarea volumului „Caietele orasului mării dintre munti“, lansat la 15 iunie 2016, a contribuit cu un studiu despre statuile lui Mihai Eminescu din întreaga lume, insistînd, firesc, pe cea din fata bibliotecii. De altfel, ultimii săi ani, din punct de vedere cultural i-a dedicat Bibliotecii Bicaz. În 2011, a fost desenatorul volumelor dedicate celor 400 de ani de existentă a orasului, a banerelor, pliantelor si mapelor. Era ilustratorul revistelor „Piatra Corbului“ si „Revista Valea Muntelui“, publicînd si articole de artă. A realizat apoi ilustratiile (peste 100 de desene color) pentru antologia „Legende, mituri si povesti la muntele Ceahlău“ din 2013, sprijinind, de asemenea, ilustratia pentru manualul de istorie optional „Legendă, istorie si traditie în muntii Neamtului“, folosit în 11 scoli de pe Valea Bistritei. În 2014, a ilustrat volumul „Ghidul excursiilor montane“ apărut la Editura Universitară din Bucuresti, iar în 2015 a început să deseneze pentru manualul „Notiuni de geografie, ecologie si protectia naturii“ ce va apărea anul acesta tot la Editura Universitară din Bucuresti. A realizat peste 50 de desene color, mai avea în lucru vreo 20 care să înfătiseze parcurile naturale nemtene...
S-a născut în decembrie 1941, în plin război mondial, cu o Românie ce lupta pe frontul de est împotriva Rusiei sovietice. Tatăl său a murit în război, nu a apucat să-si crească copiii, o fată mai mare si băiatul abia apărut pe lume. I-a crescut însă mama lor, văduvă de război care nu s-a mai căsătorit, dedicîndu-se copiilor. A aflat peste ani că tatăl său nu se va mai întoarce niciodată si a devenit mai retras, mai interiorizat, căci, după cum povestea, n-avea cine să-l apere, el nu putea zice la fel ca ceilalti copii: „Las' că vine tata si vezi tu ce-ti face el...!“ La început, viitorul profesor si surorile sale, au locuit într-o mansardă a Liceului de Fete Calistrat Hogas prin grija nasei sale, doamna Popovici, pînă la nationalizare. Traiul a fost greu, dar a fost în preajma unor oameni de seamă: Sidonia Hogas, Panaite Popovici si nu în ultimul rînd, generalul Dumitru Coroamă, aflat însă în ultimele sale luni de viată. Alături de fiica generalului a început să deseneze, chiar generalul apreciindu-l, e drept că prin semne, nemaiputînd vorbi. În cursurile primare si apoi în cele gimnaziale s-a remarcat în domeniul artistic si nu a mirat pe nimeni cînd a ajuns bursier la arte la Iasi si participarea cu succes la un concurs national de pictură i-a permis accederea la Universitatea din Iasi la sectia arte. Un îndrăgostit de Ceahlău nu putea sta departe de munte, desi fiind printre primii absolventi putea alege aproape orice din tară. A ales o scoală la poalele Pionului, Tarcăul, o scoală generală, dorind să înceapă cu cei mici initierea în tainele desenului. S-a implicat în actiunile de atunci ale pionierilor si era foarte mîndru că împreună cu elevii din regiune a participat la „Asaltul Carpatilor“, definind si marcînd traseele muntelui Ceahlău. A fost un iscusit fotograf si mărturie stau albumele acestor actiuni pionieresti care ar trebui să stea la loc de cinste la biblioteca din Bicaz. Fiii i-au mostenit talentul, Ovidiu Stanciu fiind un pictor si un caricaturist de mare valoare, care a rămas în memoria publicului prin participarea la „Cronica Cârcotasilor“, în perioada de început. Bicazul i-a recunoscut meritele: a devenit „Cetătean de Onoare“, într-o festivitate prilejuită de zilele orasului. Rămîn în urma sa sute de desene, de picturi, schite si crochiuri, sculpturi. Semnatarul acestor rânduri a fost beneficiarul talentului domnului profesor: desene pentru coperti de cărti, picturi pe lemn, schitele miniaturale ale mănăstirilor si schiturilor nemtene imortalizate în cărti postale, desenele pentru legende, peste 100 si nu numai. Prima expozitie care va avea loc la Muzeul de Istorie si Etnografie din Grinties îi va fi dedicată: am pregătit 150 de desene ale domnului profesor - o mică dovadă de pretuire, de neuitare...

Publicat in Monitorul de Neamt 15.07.2016

Sătenii Văii Bistritei nu si-au uitat eroii

Înăltarea Domnului, una dintre cele mai importante sărbători crestine, a constituit si-n acest an un prilej de pomenire a eroilor neamului. Nu întîmplător joi, 9 iunie, în comunele de pe Valea Bistritei nemtene s-au oficiat slujbe religioase, s-a cîntat, s-a mărsăluit, s-au împărtit colaci si alte bucate traditionale. Si asta dat fiind că la capătul judetului, la vechile hotare ale Moldovei, au fost multi români căzuti în cele două războaie mondiale, în trecătorile de pe valea Bistritei si Bistricioarei desfăsurîndu-se lupte în 1916-1918 si mai apoi în 1944, iar pe monumentele ridicate în memoria lor au fost scrise pentru aducere aminte numele a multi dintre cei care au murit pentru o Românie Mare sau pentru a elibera o Transilvanie ocupată de hortysti. În comuna Ceahlău, în toate cele trei mari biserici s-au tinut slujbe de pomenire, iar corul scolii din localitate condus de profesoara Liliana Ciucanu, îmbrăcat în frumoase costume nationale, s-a îndreptat spre biserica mare din satul Schit, unde a fost întâmpinat de sătenii care i-au acompaniat cu piosenie în cîntarea lor. La Grinties, a devenit o adevărată traditie ca în această zi să poposească în curtea bisericii din satul Poiana fanfara Liceului de Artă Victor Brauner din Piatra Neamt, condusă de profesorul Mihăită Albu. Mai mult, ceremonia a fost onorată de prezenta generalului (re) Motoc, originar din comuna Borca. În curtea bisericii, enoriasii, cu sprijinul unui grintiesean din Italia, Cristi Băiceanu, au ridicat un catarg de metal de 17 metri în vîrful căruia s-a arborat un steag tricolor de 5 metri lungime si 3 metri lătime. Steagul a fluturat pentru prima dată în sunetul muzicii fanfarei, în onor pentru un general si spre încîntarea publicului prezent, în cea mai mare parte a lui îmbrăcat în frumosul nostru strai national. N-au lipsit cîntecele patriotice intonate de către elevi scolii din localitate, iar talentata elevă de clasa a II-a, Anastasia Cotîrgăsanu, a intonat un cîntec-rugă pentru, cum ea însăsi a punctat, tara ei si „străbunicul pierdut în război“, unul dintre multii eroi grintieseni. Alocutiuni au tinut preotul protopop Ionel Cutuhan, generalul Motoc, cărora li s-a alăturat si veteranul de război Voaides Emilian, de 97 de ani, încă dîrz, dar foarte impresionat de eveniment. Totul la umbra falnicei biserici, ce datează din 1864, si care a fost recent reconstruită în stil stefanian. Participantii prezenti la manifestare au plecat spre casele lor cu gîndul că în satul lor din munti românismul este încă viu...

Daniel Dieaconu

Monitorul de Neamt

14.06.2016

Ranger Junior, în muntii Neamtului

• asociatiile Pro Grinties si Corolar din Crăcăoani au marcat Ziua Europeană a Parcurilor • scolarii din cele două localităti au efectuat excursii pe Ceahlău si la Parcul Vînători •

Directia de Administrare a Parcului National Ceahlău si Directia de Administrare a Parcului Natural Vînători Neamt, în colaborare cu Asociatia Pro Grinties si Asociatia Corolar din Crăcăoani au marcat, marti, 24 mai, Ziua Europeană a Parcurilor. Cu acest prilej au fost organizate excursii tematice în cele două mari arii protejate ale Neamtului. Momentul a coincis cu lansarea proiectului Ranger Junior, în muntii Neamtului, initiat de cele două asociatii si sprijinit de Consiliul Judetean. În Parcul Natural Vînători, micii viitori rangeri condusi de prof. Dionisie Savin au pornit într-o excursie tematică avînd drept scop identificarea de specii deosebite, cunoasterea traseelor turistice, realizarea unor itinerarii pentru tabăra ce se va desfăsura în august. Totodată au demarat si procesul de selectie pentru participantii la tabără. Tinerii au fost primiti de rangerii seniori condusi de ing. Elena Ciurea si antrenati în diverse jocuri si aplicatii, personajele principale fiind, bineînteles, zimbrii. Pe Ceahlău au pornit încă de pe 23 mai elevi de la scolile din Grinties si Ceahlău, însotiti de profesorii Cristian Vatamanu si Daniel Dieaconu. După o noapte la Cabana Fîntînele, însotiti de biologul Sabin Neatu, de seful rangerilor, Constantin Andras si entuziastul si tînărul ranger Dănut Busuioc, micii apărători ai frumusetilor muntilor au pornit spre Toaca. O adevărată echipă verde (elevii au primit de la Directia Parcului Ceahlău tricouri verzi si sepci albe personalizate) s-a avîntat spre Cusma Dorobantului, urmărind panourile tematice, încercînd să surprindă frumusetea gentienelor care, ca niciodată, au albăstrit cărările si poienile muntelui. N-au lipsit lectiile de geografie, de geologie, biologie, povestile si legendele, s-au stabilit care sunt legile muntelui si care sunt regulile ce se impun unui parc national. N-au lipsit nici sacii în care s-au strîns „mărturiile“ trecerii unor turisti care nu cunosc si nu respectă cultura muntelui. Printre cei temerari ai muntelui, au fost si elevi mai mici, de clasa a IV-a si de clasa a V-a, care au urcat pentru prima dată muntii si care s-au simtit stăpîni ai lumii urcînd piramida Toacei. După un popas de reculegere la mănăstirea de pe munte si masa la cabana Dochia, s-a coborît pe traseul Lutul Rosu pentru a vedea îngrămădirea de stînci de la Detunate si grota pătrată, dar si Piatra cu Apă si Sentinela si grota unui alt pustnic din trecute vremuri. N-a lipsit nici ploaia, cu gheată, care nu i-a oprit pe micii rangeri să ajungă la Izvorul Muntelui, unde au fost asteptati la Centrul de Vizitare al Parcului Ceahlău, pentru vizionarea de filme, audierea povestilor, încercarea mintii în jocuri tematice. Proiectul pornit zilele trecute se va derula pînă în octombrie 2016 si îsi propune să pregătească noi echipe de elevi din scolile nemtene pentru a fi ranger junior, adică mici proteguitori ai muntilor, ai frumusetilor naturale si antropice pe care acestia le detin. Rangerii celor două administratii împreună cu profesorii, animatorii si echipa de implementare a proiectului vor desfăsura mai multe actiuni, momentele cele mai importante fiind, fără îndoială, cele două tabere organizate pe muntele Ceahlău si la Chitele, în Parcul Natural Vînători, urmînd ca la începutul toamnei să se organizeze Ziua ariei protejate în cele două parcuri cu noi excursii tematice si un simpozion în care va fi prezentată si revista, dar si manualul pentru discipline optionale - ecologie, geografie si protectia mediului.

 

Monitorul de Neamt 26.05.2016

Ion Asavei, Daniel Dieaconu 

Mito y realidad. Los rrom (gitanos) de Rumania

• acesta este titlul unei cărti editată în Spania si care-l are printre autori pe istoricul nemtean Daniel Dieaconu • „Ca să faci integrare multiculturală este nevoie să fie cunoscută istoria, traditiile ancestrale si stilul de viată al acestei etnii“, sustine profesorul •

Istoricul nemtean prof. dr. Daniel Dieaconu a participat, recent, cu prilejul Zilei Mondiale a Cărtii, la Madrid, la un simpozionul-dezbatere pe tema multiculturalitătii. Întîlnirea cu personalitătile culturale din Spania a avut ca loc de desfăsurare cafeneaua literară „La Ciudad invisible“ din capitala Spaniei, evenimentul fiind cuprins în programul actiunii Noptile cărtii („Nos noches de libros“). Invitatia profesorului nemtean a fost motivată de aparitia la editura madrilenă Niram Art Editorial sub titlul „Mito y realidad. Los rrom (gitanos) de Rumania“ a lucrării „Rromii (Tiganii) din România. Abordare istorico-geografică“, autori fiind Daniel Dieaconu, Silviu Costache, profesor la universitatea bucuresteană, în colaborare cu Gabriela Marcoci, profesor universitar în Canada, specialistă în multiculturalitate, lucrare apărută în România în 2011. În cadrul manifestării din Spania despre cartea autorilor români au vorbit Fabiani Belemuski, în calitate de editor si filosoful olandez Karl de Iongh, care au spus doar lucruri pozitive despre subiectul lucrării si modul în care autorii au tratat istoria tiganilor, această etnie care s-a împrăstiat cu multe secole în urmă în întreaga lume. Din partea autorilor a vorbit profesorul Daniel Dieaconu, care avea să răspundă mai apoi la multitudinea de întrebări primite din partea publicului prezent la activitate. „Subiectul si cartea s-au bucurat de o atentie specială si datorită faptului că atît spaniolii, cît si olandezii cunosc foarte putine lucruri despre această etnie, desi tigani există peste tot în Europa. Numai că ai lor sînt integrati mai bine si nu pun atîtea probleme. Nu întîmplător, spaniolii consideră, cînd e vorba despre tigani, gitanos cum spun ei, că există si pătrund în Europa doar din România. Ca să faci integrare multiculturală este nevoie să fie cunoscută istoria, traditiile ancestrale si stilul de viată al acestei etnii. Cam asta a fost ideea subliniată de către specialistii prezenti la dezbaterea din «La Ciudad invisible» din Madrid“, a declarat la întoarcere istoricul Daniel Dieaconu. Cît priveste lucrarea editată si lansată pe piata editorială din Spania, se pare că drumul acesteia nu se va opri aici. Există perspectiva să fie publicată nu peste multă vreme si la o editură franceză.

Publicat in Monitorul de Neamt 

 04.apr.2016

Ion Asavei