De Centenar, la Grințieș (II)
La 5 decembrie 2018, la Grințieș, au
continuat manifestările dedicate Centenarului prin cântec și voie bună, dar și
printr-o retrăire a vremurilor de acum o sută de ani prin intermediul muzei
Clio. O întâlnire cu istoria.
Primarul comunei, Vasile
Alexandroaia, a fost primul care a urcat pe scena Casei de Cultură grinţieşene
pentru un mesaj de bun venit şi pentru o succintă evidenţiere a importanţei
evenimentului ce-l sărbătorim şi cu emoţie şi-a prezentat invitaţii. De la Iaşi,
de la Piatra Neamţ, de la Ceahlău, de la Borca, de la Bicazul Ardelean sau
Poiana Teiului, Bicaz şi Pipirig. A urmat o scurtă rugăciune de binecuvântare a
întrunirii prin preoţii Ionel Cuţuhan, protopop de Ceahlău, şi Andrei Fabian.
Gazde au fost Andreea Afrăsinei şi
Elena Alexandroaia, eleve în clasa a VIII-a, care au susţinut, cu emoţie, dar
şi cu patos, eseul lor dedicat războiului de întregire. Profesorul Gheorghe
Radu de la Piatra Neamţ, autor a mai multor cărţi şi a peste 5000 de articole
în lunga sa carieră de documentarist, a prezentat o nouă carte despre Marea
Unire, insistând pe personalităţile nemţene cu rol important în acest crucial
în istoria românilor. Profesorul Vasile Amariei, directorul Liceului Borca,
deşi neistoric, dar bine documentat, a prezentat, cu emoţie greu stăpânită, un
eseu în care face o paralelă între românii de la 1918 şi cei de la 2018. Un
exerciţiu de imaginaţie pe care vi-l sugerăm.
Un aşteptat moment artistic a fost
susţinut de corurile reunite ale şcolilor din Ceahlău şi Grinţieş condus de de
prof. Bianca Ciubotaru, cu cântece patriotice. Delegaţia de la Ceahlău,
numeroasă şi purtând frumoase costume populare a cuprins pe director prof.
Angela Ruştioru şi pe profesorul de istorie Ciprian Tănase, care a prezentat o
scurtă cronologie a războiului şi unirii, de interes pentru tinerii
ascultători.
Vedeta ştiinţifică a întâlnirii, ne
permitem să folosim acest termen, a fost cercetătorul ştiinţific al Centrului
de istorie şi civilizaţie al Academiei Române, filiala Iaşi, dr. Corneliu
Ciucanu, care şi-a mărturisit rădăcinile ardelene, strămoşii săi din zona
Ciucului trecând munţii şi stabilindu-se la Buhalniţa. De bună seamă că
strămoşii săi de acum două-tre secole au trecut pe la Grinţieş, venind prin
trecătoarea Tulgheş. Expozeul său a fost unul cu mare încărcătură emoţională, o
„istorie cu duh”, cum îi place domniei sale să spună, şi cum să nu fii pătruns
de cele ce le spui sau de cele ce le auzi când eroii poveştilor sunt strămoşii
noştri de acum 100 de ani, soldaţi-ţărani, ce s-au umplut de glorie pe
câmpurile de luptă din trecătorile Moldovei,
generali de seamă, un rege loial şi o regină „bărbată”, sau preoţi
militari ce au urmat pe soldaţi în tranşee îngheţate sau în iureşuri
victorioase de baionetă.
Director la Bicazul Ardelean, un
învăţător gospodar de la Bistra, Dan Ioan Husari a urcat pe scenă să
povestească despre străbunicii săi aleşi de obştea satului să-i reprezinte la
Alba Iulia şi aceştia au ajuns acolo după o săptămână de mers cu căruţa ca să
strige: „Noi vrem să ne unim cu ţara!”, la fel ca 100.000 de voci de români
transilvăneni. Strănepotul i-a căutat pe urmaşii celorlalte familii bicăjene
ce-au mers în 1918 la Alba Iulia şi au refăcut drumul. E drept, cu microbuzul,
dar cu la fel de înaltă simţire românească.
Un cuvânt
duhovnicesc pentru o astfel de sărbătoare a neamului şi a bisericii româneşti a
pregătit protopopul Ionel Cuţuhan, preot la Grinţieş, care a dedicat
alocuţiunea sa rolului bisericii ortodoxe în devenirea istorică a neamului
românesc.
Un moment artistic superb au produs
tinerii chitarişti din Bicazul Ardelean conduşi de Marius Coşerariu, interpret,
compozitor şi interpret, de meserie
poliţist… Folkul lor de tip manifest aşa cum l-a propus generaţia Cenaclului
Flacăra a ridicat publicul în picioare şi sala a cântat odată cu scena. Şi cum
să nu o faci când auzi versurile lui Păunescu pe muzica lui Emilian Onciul:
„Nu-i român cel ce nu simte
Ca pe propriul crez moral
Cele trei cuvinte sfinte
Mamă, tată şi Ardeal!”…
Şi, nota bene, cei mai prinşi de
cântece au fost elevii din Grinţieş şi Ceahlău care şi-au completat cu succes
pe colegii lor de dincolo de Ceahlău. Marius Coşerariu nu a putut să nu-l
omagieze pe ziaristul Ion Asavei, întors în comuna unde a copilărit. Şi a
cântat pe versurile cunoscutului ziarist, care dovedeşte şi talent şi simţire
de poet. Căci nu deageaba este slujitor al bibliotecii cu mare nume – Mihai
Eminescu.
Ne-am bucurat de istorie şi de
cântec istoric şi am simţit că patriotismul este la el acasă în satele de la poale
de Ceahlău. Şi cum să nu fie aşa, căci munteanul a fost întotdeauna iubitor de
libertate şi de ţară…
