La Grințieș - sărbătoarea Centenarului.
O Românie de fier şi piatră
Sărbătoarea
tuturor românilor a îmbrăcat forme dintre cele mai diverse în satele şi oraşele
ţării, după simţire, după înţelegere, după putere şi, de ce nu, după fondurile
existente în cadrul comunităţii… La Grinţieş, în mica comună de la poalele
muntelui omonim, la hotarul de vest al judeţului, sărbătoarea a fost una
aparte. Grinţieşul a fost în vechime o comună de graniţă, aici începând
Imperiul Habsburgic şi apoi cel austro-ungar, iar apoi, în ani de tristă
amintire, 1940-1944, aici s-a întins cu o nedreaptă graniţă – Ungaria. În
primul război mondial, pe la Grinţieş au trecut trupe din Armata a IV-a Română,
s-au dus lupte grele pe culmi şi apoi a venit retragerea, cu refugierea
populaţiei spre satele de câmpie. Şi-au venit apoi ruşii, cu o ocupaţie
nemernică, deşi erau aliaţii românilor, de aproape doi ani. A fost multă
suferinţă şi bejenie…
Grinţieşenii nu şi-au uitat
înaintaşii care şi-au adus obolul de sânge pentru o Românie Mare, cei care nu
au vrut graniţă la Prisecani, la capătul comunei. În faţa şcolii s-a ridicat o
cruce comemorativă care se ridică dintr-o hartă a României mari, străjuită de doi
lei. Alături, elevii au adus piatră din albia pârâului şi au conturat o Românie
de piatră care a căpătat apoi însemne tricolore. O Românie de fier şi piatră…
Doi preoţi tineri au venit să facă
slujba de sfiinţire şi alături de ei au cântat elevii şcolii, care au continuat
apoi cu versuri patriotice. Au cuvântat primarul comunei, Viorel Alexandroaia,
şi au prezentat eseuri Anastasia Cotârgăşanu, Andreea Afrăsinei şi Elena
Alexandroaia. Şi ce frumos s-a înălţat din piepturi de copii:
„Ţine minte, fiul meu
Că există Dumnezeu
Şi un jurământ ne leagă
Ţara noastră nu-i întreagă,
Însă asta doar până-ntr-o zi.
Când vei fi şi tu bărbat
Să te simţi mereu soldat,
Pentru vechile hotare,
Pentru România Mare!”.
Manifestările comemorative vor
continua la Grinţieş. Pe 5 decembrie sa va ţine un simpozion – „Marele Război
şi Marea Unire în munţii Neamţului”, cu istorici de prestigiu de la Iaşi,
Piatra-Neamţ, Bacău şi Chişinău, cu participarea şcolilor Bicazul Ardelean,
Ceahlău, Crăcăoani, Borca şi Ceahlău, profesori şi elevi, urcând la tribună să
ne vorbească despre strămoşi vrednici şi despre un popor care a făcut o Românie
mare şi puternică.